Ciorbă de burtă a la Handi, sau cum a dăruit Dumnezeu oamenilor supremul gust…

Ei, a venit la rând o reţetă extrem de delicată, o reţetă care necesită timp, răbdare de broască ţestoasă traversând deşertul, şi o dragoste mare pentru gătit. De aceea vom aborda subiectul cât de serios putem, cu detalii, pentru ca rezultatul final să fie sublim.

Pentru că folosim burtă de vită, trebuie să ştim că există două variante: ce a puturosului, care îşi va cumpăra burta gata curăţată şi prefiartă şi varianta clasică în care ne punem pe operaţiuni militare complexe şi o pregătim noi înşine. Noi vom dicuta puţin despre varianta clasică. Astfel, burta se curăţa extrem de bine cu apă şi sare şi se pune apoi o linguriţă de bicarbonat cu care se freacă îndesat toată suprafaţa şi se lasă aşa la frigider de cu seara, până a doua zi când gătim; atunci o luăm şi o clătim extrem de bine în 3-5-7 ape, să iasă la lumină proaspătă şi frumoasă.

Şi acum să vă explic cum pregătesc eu această minune care poate trezi morţii la viaţă, salveaza de la mahmureală, e chiar un afrodisiac excelent… În primul rând, din start punem un pahar sănătos de pălincă şi îl dăm de duşcă, să ne scuture izmenele bine, aşa, de cursă lungă. Luăm o oală uriaşă (această ciorbă iese cu atât mai bine cu cât cantitatea făcută e mai mare… vom lucra cu un kilogram de burtă, şi socotiţi voi reţeta cum vă trebuie când o faceţi), şi punem în ea, la fiert, sub capac, la foc mic, cam un kilogram de oase proaspete de viţel, cu o linguriţă de sare. Dacă face ceva spune supărătoare, nu vă sfiiţi să le aruncaţi cu încredere la coş. După vreo oră, puneţi înăuntru şi burta, tăiată în bucăţi mari, ca palma, şi rădăcinoase, cam un kil: morcovi, o ţelină mare şi pătrunjel rădăcină, tocate mărunt, precum şi o ceapă uriaşă, tăiată în două. Se continuă dezmăţul fiertului încă vreo 4 ore (2 ore, dacă e prefiartă), timp în care aveţi grijă să mai daţi cu apă în oală când scade… Preferabil, pentru subtilitate, nu folositi apă de la chiuvetă, ci ori apă de izvor, ori apă plată, că merită efortul…

Ei, în răstimp, puneţi într-o farfurie puţină slană, o ceapă roşie şi ceva brânză de burduf şi porniţi o discuţie principială între acestea şi pălincă, oferind tuturor aceeaşi destinaţie, între fălcile voastre şi mai jos, la vale…

După ce burta s-a inmuiat deja de la atâta fiert, o scoateţi afară cu grijă, scoateţi şi oasele de vita deja singuratice după ce a fugit amărâta de carne de pe ele, scoateţi şi carnea cum se poate, apoi strecuraţi zeama prin sită fină, chiar de două ori, pentru siguranţă.

Spălaţi cu încredere oala în care aţi fiert totul, apoi pregătiţi-o pentru o nouă expediţie. Aşa, trageţi-vă sufletul cu o pălincuţă şi la război… Puneţi în oala curată zeama de fiertură strecurată, daţi la foc mic, puneti 10 căţei de usturoi tocat fin şi, eu aşa fac, puneţi doi morcovi tocaţi cubuleţe cât de mici. Lăsaţi un timp morcovii sa fiarbă, să se înmoaie. Bucăţile de burtă fiartă le tăiaţi în fâşii lungi şi subţiri cam cum vă plac în ciorbă şi le lansaţi şi pe domniile lor în oală când morcovii sunt fierţi. (Cum v-am spus, partea cu morcovii nu e obligatorie, dar mie aşa îmi place). Trageţi două trei clocote sănătoase, apoi pregătiţivă de mişcarea finală, de mare maestru: luaţi oala de pe foc, daţi-i sare cum vă place de mult, stoarceţi acolo un sfert de lămâie normală la cap, dregeti rapid cu 2 gălbenuşuri de ou şi smântână cam 250 de ml şi aruncaţi în supărare deasupra, un vârf de cuţit de piper alb măcinat, un vârf fin de boia de ardei iute şi o tocătură fină din frunze de pătrunjel şi ţelină…

Minunea-i gata! Când o serviţi, puneţi smântână cum vă place, o linguriţă de oţet din vin, o linguriţă de ulei de măsline şi nelipsitul, înfocatul, superbul ardei iute… Poftă mare!